
„You’re fired!” Replica de film, nu-i asa? Si toti din sala suntem indignati de duritatea managerului de restaurant care concediaza nemilos, taman personajul principal. Ce ne trece prin minte? Chiar daca a lipsit trei zile de la munca, el nu stie ca are o chirie de platit? Ca are o familie de intretinut? Cum poate sa faca asta? Ce nenorocit! Iar el iti va spune: „I have a business to run!”.
Sa continuam cu un exemplu din aceeasi categorie, de data aceasta „tradus” in limba noastra stramoseasca. Angajatul X a incheiat cu firma Y un contract de munca pe perioada nedeterminata.
Aici as face prima observatie: tu ca angajator, esti obligat prin Codul Muncii (Art. 12, alin. (1)) sa inchei contracte de munca pe perioada nedeterminata. „Nedeterminat” conform DEX inseamna „care nu este definit sau cunoscut cu precizie”. Adica angajatorii trebuie sa-si asume responsabilitatea pentru un viitor angajat fara sa stie cu precizie pentru cat timp. Suna bine, nu-i asa?
Revenind la X, pleaca intr-o zi in jurul orei 12.00 de la munca si nu apare nici macar azi, la doua zile de la plecare. Colegii incearca sa o contacteze telefonic, insa nu raspunde. Din surse neoficiale acestia afla ca s-ar putea ca X sa fi plecat din localitate in interes personal pentru cateva zile.
Iar acum sa incepem demersul legal pentru a ne desparti in mod prietenos de X care absenteaza nemotivat.
- Seful ierarhic intocmeste un referat prin care pune in evidenta absentele nemotivate ale lui X; (o hartie si 20 minute)
- Managerul constituie o comisie de cercetare disciplinara; (inca o hartie si 30 minute ale managerului)
- X trebuie convocat in scris in vederea efectuarii cercetarii disciplinare; evident ca nu se stie unde este ca sa-i fie inmanata personal asa ca cineva merge la posta si o trimite cu confirmare de primire; (o hartie, plus cel putin 2-3 ore)
- Se desfasoara cercetarea disciplinara propriu zisa care implica prezentarea faptelor de catre conducatorul comisiei, apararea angajatei X care poate aduce probe in favoarea sa si intocmirea procesului verbal prin care se fixeaza toate cele prezentate in cadrul sedintei; (aici avem multa hartie implicata, cel putin 4 angajati din cadrul firmei si cateva ore bune din programul de lucru)
- Intr-un final managerul ajunge sa emita decizia de sanctionare si sa i-o transmita lui X. (o hartie si o persoana, plus 30 minute)
Sa facem bilantul. Am numarat foile tuturor documentelor ce trebuie completate (le gasiti in sectiunea Download), numarul de persoane implicate si estimativ, timpul solicitat de procedura:
- 10 pagini cu care cineva trebuie sa se plimbe dintr-un birou in altul pentru a fi semnate de diverse persoane din cadrul firmei;
- cel putin 4 angajati din cadrul firmei Y;
- aproximativ 5 ore din timpul de munca al angajatilor implicati in cercetare.
Complicatie: se poate ca angajatul sa apara la munca dupa cateva zile cu un certificat de concediu medical. In acest caz raspunderea disciplinara se suspenda, acesta dovedind o incapacitate fortuita de munca, motivandu-se in acest fel perioada de absenta. Cat considerati ca este de dificil sa se obtina un certificat de concediu medical? Deloc sau prea putin! Iar angajatorul va ramane nedeterminat legat de angajatul sau.
Orice discutie ulterioara despre ”You’re fired!” vs. ”Esti concediat!” devine de prisos.
Analiza
Am pornit de la acest scenariu pentru a subliania cat de complicata este sanctionarea unui angajat, respectand toate normele in vigoare. Exemplul utilizat a fost unul simplu daca ar fi sa luam in calcul gravitatea abaterii prezentate deoarece actele de indisciplina pot sa ia diverse forme, incepand de la aceste absente nemotivate, pana la nerespecatrea sarcinilor prevazute in fisa postului sau a regulilor de protectie a muncii, la furtul de bunuri din cadrul companiei, insubordonare, atitudine ostila fata de colegi, etc.
Vreau sa mentionez ca demersul prezentat mai sus este singurul prin care o companie din Romania poate sanctiona un angajat, pe motive ce tin de persoana sa (adica comportamente precum cele amintite anterior), respectand legislatia muncii din tara noastra. Este un proces greoi, birocratic si costisitor.
„Vitregiti de soarta”, multi angajatori ajung in cele din urma sa se confrunte cu situatii de acest tip. Si ce se intampla cel mai adesea? Acestia constientizeaza in acele momente ca sunt in incapacitate de a pune in pactica o astfel de procedura, fiind nevoiti sa ramana nedeterminat cu angajati de tipul celui indisciplinat sau sa caute metode mai putin „ortodoxe” pentru a scapa de acestia. De ce? Datorita faptului ca toate aceste abateri trebuie reglementate in interiorul companiei, prin Regulament intern, prin Fisa postului, prin Reguli de protectia muncii si PSI, prin Contract colectiv de munca si asa mai departe. De multe ori, in cadrul firmelor din Romania, aceste documente reprezinta pure formalitati care sunt adaugate intr-un dosar stufos si carora managerii le acorda o importanta minima. De unde sa stie angajatul ce are de facut daca nu are o fisa a postului, de unde sa stie ce reprezinta o indisciplina daca nu a citit niciodata regulamentul intern, si astfel putem continua la nesfarsit.
La ce concluzie putem ajunge? Este clar, legea nu ajuta prea mult angajatorii cu privire la aspectul pe care l-am supus atentiei prin acest articol. Insa nici angajatorii nu par a vrea sa se ajute pe ei insisi. In loc sa conduca o afacere organizata, in care fiecare angajat sa stie de ce anume este responsabil, cum anume trebuie sa se poarte cat timp se afla la locul de munca si sa ia la cunostinta ce inseamna un act de indisciplina inca de la venirea sa in firma, managerii de firme prefera sa mearga odata cu valul si sa „rezolve” problemele de aceasta natura atunci cand acestea apar, prin diverse metode de compromis.
Regasiti articolul si pe pagina mea personala.
0 Comments.