Cui se adreseaza acest serviciu? Sunt trei parti implicate:
- compania care disponibilizeaza
- angajatii care urmeaza sa fie disponibilizati
- firma de consultanta in resurse umane care ofera acest serviciu

Deci beneficiarii sunt angajatii, cei care platesc serviciul sunt compania angajatoare, iar cei care ofera serviciul sunt firma de consultanta.

Important de retinut:
1. Acest serviciu NU intra in pachetul obligatoriu de beneficii pe care, conform legii, angajatorul trebuie sa il ofere angajatilor concediati.
Daca legea nu obliga, de ce ar oferi companiile acest serviciu, destul de costisitor de altfel? Motivul este simplu: exista companii care doresc sa isi ajute fostii angajati. Avand in vedere ca in multe situatii acesti angajati au lucrat multi ani in cadrul firmei, au pierdut contactul cu piata fortei de munca si nu detin informatiile si abilitatile care sa ii ajute sa se reangajeze.
Oferirea unui astfel de program, poate fi modalitatea prin care compania:
- rasplateste fidelitatea angajatilor
- isi pastreaza o imagine pozitiva pe piata fortei de munca, in ciuda faptului ca disponibilizeaza angajati
- mentine relatii bune cu angajatii concediati in eventualitatea in care firma se va dezvolta din nou si va dori sa ii reangajeze

2. Participarea la un astfel de program, NU este obligatorie pentru angajati.
Angajatii au optiunea de a refuza participarea la un program de outplacement. In masura in care vad beneficiile unui astfel de serviciu, ei pot opta sa primeasca ajutor din partea specialistilor din domeniu, ajutor care presupune oferirea de informatii si dezvoltarea de abilitati care sa faciliteze gasirea unui nou loc de munca.

La noi in tara insa conceptul este relativ nou. Si ca orice lucru nou, nu este bine privit la inceput. Multi angajati carora li s-a oferit ocazia de a fi implicati intr-un proiect de consiliere in cariera au privit cu reticenta un astfel de program.
Bineinteles prima lor intrebare in momentul in care au aflat ca firma plateste pentru un astfel de serviciu a fost: „De ce nu ne dau mai bine noua banii? Ne-ar ajuta mai mult!”
Stimati angajati, permiteti-mi ca de data aceasta sa nu fiu de acord cu dvs. Nu neg ca principala nevoie si motivatie de a lucra a romanului este cea financiara. Insa, daca managementul ar imparti angajatilor banii pe care ar trebui sa ii plateasca firmei de consultanta, nu am vorbi cu siguranta despre sume mari.
Pe de alta parte informatiile obtinute in urma procesului de consiliere in cariera pot ajuta angajatul pe termen lung. Banii primiti in urma disponibilizarii dureaza cel mult cateva luni. Gasirea unui loc de munca iti asigura in schimb venituri constante, pe o perioada nedeterminata, care poate dura ani de zile.
Deci pe termen lung beneficiile sunt mai mari daca participi la un astfel de program, decat daca mai primesti cateva sute de lei in plus la pachetul ce vine o data cu disponibilizarea.

Ce fel de firme apeleaza la acest serviciu si care este continutul si modul de desfasurare al unui program de outplacement, sunt subiecte pe care le vom aborda in articolul viitor.

O formula care aduce mai multe beneficii, atat angajatului, cat si angajatorului. Atata timp cat taxele pe care trebuie sa le platim statului sunt din ce in ce mai mari si mai multe, atat ca angajat, cat si ca angajator, aceasta formula poate fi cea castigatoare, nu doar in perioada de criza, ci si pe termen lung.

Au existat si inainte firme care aveau aceasta politica salariala, in special in domeniul IT. Pentru programatori era la ordinea zilei sa fie persoane fizice autorizate. Pentru restul lumii, propuneri de acest gen din partea angajatorului erau privite cu o oarecare reticenta de catre candidati. De ce? Din simplul motiv ca nu aveau suficiente informatii pentru a-si da seama de beneficiile pe care le pot avea, cea mai importanta fiind evident, salariul mai mare.

Multa lume crede ca daca esti PFA nu beneficiezi de toate drepturile pe care le ai in calitate de angajat. Insa, la fel ca orice angajat, daca esti PFA poti obtine credite bancare, conform veniturilor obtinute; ai dreptul la asigurare de sanatate / pensie; beneficiezi de concediu medical, si de concediu de sarcina si de indemnizatie de ingrijire a copilului pana la 2 ani. Poti scadea din venituri (platind astfel contributii mai mici) cheltuieli legate de afacere, cheltuieli legate de intretinerea locuintei, de achizitionarea unei masini sau a unui bun imobiliar. In plus impozitele si contributiile sunt mai mici.

Bineinteles, exista si dezavantaje, de genul stai la rand sa iti platesti taxele la stat, insa aceste mici neajunsuri nu ar trebui sa fie suficiente pentru a ne descuraja in astfel de intreprinderi.

Taxele pe care un angajat, respectiv o persoana fizica autorizata trebuie sa le plateasca statului sunt: sanatatea, pensia si somajul (pareau mai multe,nu?).
Conditiile pe care trebuie sa le indeplinesti pentru a putea fi PFA intr-un anumit domeniu sunt fie sa ai o diploma in acel domeniu, fie o experienta de cel putin 2 ani (dovedita cu cartea de munca sau alta forma de colaborare).

Deci ce trebuie sa facem pentru a deveni PFA?
1. Mergem la Registrul Comertului pentru a verifica disponibilitatea numelui si pentru rezervarea acestuia.
2. Pregatim dosarul de autorizare, dosar care trebuie sa contina:
- cerere tip prin care solicitam obtinerea statutului de PFA
- cazierul fiscal si declaratie pe proprie raspundere care sa ateste ca solicitantul nu a suferit condamnari cu privire la legile fiscale
- copie dupa actul de identitate
- copie dupa acte din care sa rezulte domiciliul
- adeverinta de la medicul de familie, care atesta ca esti apt sa desfasori activitatea in cauza
- copie dupa diploma de studii in domeniul in care urmeaza sa iti desfasori activitatea
- dupa caz, pot fi necesare acte care sa ateste acordul Asociatiei de locatari
3. Dupa ce facem rost de toate actele le punem intr-un dosar plic pe care il depunem la Registrul Comertului.
4. Dupa aproximativ 10 zile primim autorizatia de PFA si mergem sa ne inregistram la Finante
5. Ultimul pas inainte de a putea incepe activitatea si evident sa facturam, este sa ne facem stampila si facturierul (pe care fie il facem noi. intr-un document Excel de exemplu, fie cumparam unul tipizat).

Complicat rau nu pare, desi trebuie sa te inarmezi cu rabdare si sa fii foarte atent ca dosarul sa fie complet inainte de a-l depune la Registrul Comertului.

Deci daca nu este greu sa devin PFA si este deja o practica general acceptata in campul muncii, de ce sa nu imi largesc putin orizonturile si sa incep demersurile de autorizare?