Ca eu sa imi indeplinesc eficient treaba de bucatareasa pentru o zi si sa ajung la un rezultat satisfacator pentru cei 8-10 invitati presupunea ca atributii si capacitati necesare urmatoarele :

1. Aproximez corect cantitatile necesare realizarii mancarurilor ceea ce necesita abilitati de previzionare si calcul matematic si cunostere de retete si doze de ingrediente
2. Sa achizitionez materia prima necesara la un prêt rezonabil ceea ce presupunea capacitate de a compara mai multe oferte (memorie si atentie)  si eventual capacitate de negociere, daca cumperi din piata
3. Sa fac drumul intors de la rezultatul dorit la chunks-uri mici de activitate, adica sa impart activitatea in –mie mi-au iesit 21 de sarcini necesare realizarii obiectivului de a aseza masa pentru 8-10 persoane ceea ce presupune capacitate de planificare si experienta in setarea de obiective operationale in baza unui obiectiv general.
4. Sa planific sarcininile, ca ordine, si sarcini posibil de facut simultan (in timp ce fierb legumele, fac maioneza si las siropul si frisca la rece) ca sa scutesc timpii morti ceea ce presupune capacitate de a gestiona eficient timpul
5. Sa dozez pauzele (pe care nu le-am mai luat)-tot de managementul timpului tine cu radacini in planificare, organizare si anticipare.
6. Sa deleg sarcini (daca ai un ajutor) –abilitati de coordonare a unei echipe-dai instructiuni, culegi opinii, dai feedback. (ai taiat suficient de marunt ceapa dar timpul de realizare a fost prea lung)
7. Sa concep designul salatelor- simt artistic si…toleranta la stres si presiunea timpului care se scurge
8. Sa tin cont de gusturile invitatilor- catre cine ma adresez si sa fac abstractie de la meu (mai racoritor sau mai dulce, cu usturoi sau fara)- capacitati empatice si orientare catre client.
9. Sa iti acorzi timp pentru un refresh (dusulit, machiat, parfumat) nu de alta dar ca sa te asortezi cu designul salatelor- respect fata de propria persoana chiar si in conditii de obseala majora si atitudine ferma
10. Sa faci fata la intreruperi (gen telefoane, rugaminti prin telefon etc.)- toleranta la stres

Poate sa vina aici un Gica Contra care sa se stupefieze la gandul ca o bucatareasa cu sortul dinainte si cu nasul in oale  poate sa analizeze in halul asta. Ea nu analizeaza, ea o face implicit, lejer si cu dexteritate dace ii place ce face si are si experienta.

Dar orice meserie , de la cioban la controlor de trafic aerian(meseria cu cel mai mare grad de stres….se spune ca) se poate compune din asemenea componente mici asemeni pamantului de flori si granitului care se compun la randul lor din elemente cu tot felul de denumiri ciudate.

Scopul analizei de fata , reamintesc este acela de a vedea cat de relevanta poate fi pentru un angajator relatia intre efortul, complexitatea unei meserii/activitati si salariul/recompensa cuvenita.

Si in timp ce faceam eu salatele mele cu radio guerrila pe fundal ca orice alt om implicat intr-o actvitate cu profit sau nonprofit ma intrebam urmatoarele :

1. De ce in activitatea mea zilnica de consultant HR nu resimt o asemenea oboseala dupa 6 ore de lucru ca acum, dupa 6 ore de trebaluit cu sortul in fata aflandu-ma de-abia la punctul 16 din lista de 21 de sarcini ?
2. Daca altcineva in locul meu muncind in exact aceleasi conditii de activitate ar resimti acelasi grad de oboseala ?
3. Daca acelasi cineva ar simti o nevoie de apreciere si recompensa la fel ca si mine ?
4. Cine hotaraste sau care este reperul in functie de care eu voi primi recompensa la livrarea rezultatului ?
5. Cat de mare va fi satisfactia mea vis-a /vis de recompensa primita ?

Raspunsuri posibile :

1. Oboseala resimtita e subiectiva. Dupa ce ai facut de 100 de ori acelasi lucru nu-l mai resimti la fel de obositor ca atunci cand il faci prima data. Unii zic ca dupa un timp apare acea stare de flow- senzatie de curgere, in care ajungi sa executi automat activitatea fara sa depui efort de concentrare.
2. Iarasi, fiecare resimte diferit gradul de oboseala. Depinde de ce experienta in domeniu si abilitati ar avea altcineva  (vezi abilitatile necesare fiecarei atributii in parte). Aici nu pot sa nu ma abtin sa fac o speculatie. Din cele 10 seturi de abilitati enumerate mai sus, cred ca majoritatea fetelor din generatia mea cel putin, dar mai ales din generatiile mai tinere stau cel mai bine la capitolul> Sa iti acorzi timp pentru un refresh (dusulit, machiat, parfumat), adica cel mai mare timp il investesc aici.
3. Marturisesc ca am genetic (cred) pus acolo in mine simtul responsabilitatii fata de lucrul bine facut. Dar iarasi marturisesc ca eu personal am o acuta nevoie de confirmare din partea celorlalti, adica sa ma laude d-le cineva semnificativ ca am facut o treaba buna. (Indepartandu-ma de persoana mea) Aici este vorba despre o conditie sine qua non pentru perpetuarea unui comportament : consecinta pozitiva. Voi organiza si realiza un dineu data viitoare daca resimt o consecinta pozitiva (din interior-ma simt bine cand gatesc pur si simplu sau exterior-ma lauda lumea).
4. Clientul. Scurt ! in cazul de fata invitatii. Daca invitatilor nu le place ce am facut, am muncit degeaba…Daca clientul nu e multumit, seful nu e multumit, salariul nu creste sau chiar mai rau salariul scade. Hmm ! oare asa sa fie ? Dar daca eu am lucrat bine si clientul e catranit ?
5. Un lucru e cert : daca satisfactia mea e predominant interioara si depinde cat mai putin de ce cred cei din jur, atunci e clar ca voi putea face mii de activitati similare, din ce in ce mai bune pentru ca radarul fericiriii mele e conectat la interior.

Insight de final :

Daca faci cu pasiune o salata, o faci perpetuu pana ajungi la cea mai buna performanta si asta fara sa transpiri ca un cal. Te culci la 1 in noapte dupa ce ai incercat zeci de experimente de  combinatii, te trezesti la 4 dimineata iti vine o idee, o notezi si la 7 esti in picioare si o implementezi !Si esti la fel de fresh ca si cand ai fi dormit un ciclu complet de somn. Si esti multumit. Si atat.

A, mai dai si performanta ! si vede si angajatorul cat de profitabil esti. In final vede, chiar daca peste zeci de ani, ca intre timp fac clientii coada la salatele tale. Dar imaginea cozii de clienti si a sefului sarind de bucurie : yes !!!bravo !!! se afla intr-un plan secund, zgomot de fond la sensul vietii tale.

So, daca as fi proprietarul unei afaceri si as fi observatorul a doua tipuri de angajati :

1. • femeie de serviciu care ia atat de in serios ca trebuie sa mentina curatenia in incinta incat in lustrul de pe birouri se reflecta o parte din sufletul ei
   • un analist financiar cu MBA in finante care face negot din a mai adauga sau nu o dimensiune la profunzimea analizei lui si e preocupat permanent de a-si lustrui imaginea in fata mea.

Nu stiu daca as acorda un salariu mai mare femeii de serviciu, insa m-as gandi serios la cum i-as recompensa pe fiecare in parte pentru atitudinea lor fata de munca pentru ca stiu ca salariul acordat , aprecierea mea fata de unul sau altul va duce fie la sufletul afacerii mele reflectat in lustrul bucuriei clientului fie la preocuparea oamenilor mei pentru lustrul imaginii lor in fata clientilor si atat.